Este întotdeauna o plăcere să vezi că o femeie, frumosă, deşteaptă şi puternică se dezlaţuie pentru un ideal care ţine de valorile universale, normalitatea, libertatea altora. Ai sentimenul acela imperceptibil, mistic pe care doar o asemenea femeie îl poate genera, sentimenul generat şi de o amazoană.
Gloria Ivette Álvarez Cross s-a născut în Guatemala City, Guatemala. Mama ei Stella Yvette Cross Letona este de origine maghiară, iar tatăl ei cubanez, José Manuel Álvarez Torriente, este marketer. Álvarez și-a petrecut câțiva dintre primii ani în El Salvador, dar a rămas definitiv în Guatemala după vârsta de 16 ani. A primit o diplomă de licență în Relații Internaționale și Științe Politice de la Universitatea Francisco Marroquin .
Apoi a urmat studii postuniversitare la o serie de instituții. Ea deține o diplomă postuniversitară în Politică și Economie de la Universitatea Georgetown , un master de la Katholieke Universiteit Leuvenîn Antropologie și Dezvoltare Internațională, un master în Antropologie Aplicată de la Universitatea Sapienza din Roma și un alt master în Management Public de la Școala de Guvernare din Guatemala City. Ea a lucrat și ca stagiar la Institutul Cato .
Álvarez vorbește spaniolă, engleză și italiană.
O idee lansată de ea în interviu m-a facut să mă gîndesc la procesul de Latin Americanizare a Europei si al Nostru:
PARARALELE CU ROMÂNIA
Nu numai, ele sunt valabile peste tot unde apătruns socialismul:
Vestele potocalii , sunt culoarea universală a noii stângi
Portocaliul PD-ului lui Băsescu
Revoluţia portocalie din Ucraina, etc...
Cronycapitalismul nu este un capitalism este formă de pervertire generată de Socialism , mai multe aici https://www.socraticflight.com/forum/statul-si-banilor-nostrii/ce-este-cronyismul
Inflaţia este consecinţa acţiunii guvernului, deci a statului, deci a Socialismului. O schemă uriaşă de furt prin care cei puţini (birocaţi de la putere acumulează valori pe baza celor mulţi şi mai ales năpăstuiţi- pe care se jură că îi protejează)
Sindromul Stockholm
Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit.
Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, întrucât ar pierde singura relație pozitivă formată - cea cu răpitorul.
Este important de subliniat că aceste simptome apar în condiții de stres emoțional foarte mare. Acest comportament este considerat ca o strategie obișnuită de supraviețuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului inter-personal și a fost observat în cazul divorțurilor cu copii, al copiilor abuzați emoțional, al membrilor sectelor religioase, prizonieri de război și tabere de concentrare.
Marea problema este ca, desi oprimarea s-a redus treptat in ultimii 27 de ani, poporul roman se poarta ca si cum ar suferi de sindrom de stres posttraumatic: nu iese din starea de stres, traieste ca si cum ar fi in continuare inchis in lagar, ca si cum a ramas captiv in imaginile trecutului.
Conditiile exterioare s-au schimbat dar noi nu observam, stam in continuare chirciti in coltul nostru, tremurand si consumand cat mai putin oxigen, cu o stare generala de teama difuza, de blocaj. Desigur ca pentru aceasta ,,iluzie” sunt responsabili in primul rand neuronii organismului social – adica intelectualii- care au ramas amortiti, care nu fac decat sa retraiasca imaginile trecutului, care nu si-au reluat activitatea normala. Lor li se adauga un mare procent din populatie, mai exact cei care au trait cele mai dure momente traumatice, populatia varstnica.
De ce nu ne revenim? De ce nu ne-am revoltat atata timp impotriva gardienilor?
Pentru ca suntem prinsi in sindromul Stockholm, care consta in sentimente de culpabilitate ale victimei unei agresiuni si in ,,identificarea cu agresorul”.
Migrarea în masă din ţară. o consecinţă a socialismului, Venezuel, Haoduras, Mexic, etc...
Cu peste 4 milioane de români locuind în afara țării, România ocupă locul 17 între țările de origine ale migrației la nivel mondial, conform Raportului privind Migrația Globală 2022, prezentat săptămâna trecută de Organizația Internațională pentru Migrație. LINK
"Moochers şi Looters" - în Guatemala banii trimişi de cei plecaţi afară reprezinta prima sursă de valută a ţării
Diaspora, investitorul nostru. Câți bani trimit acasă românii de peste granițe și de unde vin cei mai mulți
Românii din diaspora au trimis acasă, în 2021, peste 9 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro), potrivit datelor Băncii Mondiale. E o valoare record a remitențelor pentru ultimii 30 de ani. Totalul transferurilor din diaspora echivalează cu 3,2% din PIB-ul României și plasează România pe locul 3 în rândul statelor UE, după valoarea remitențelor raportată la PIB. Diaspora rămâne, deci, marele investitor extern al României. Valoarea banilor care vin în țară de la românii din străinătate ține pasul cu cea a investițiilor străine directe, chiar dacă acestea din urmă au crescut foarte mult: 9 miliarde de euro în 2021, potrivit BNR. LINK
Instabilitatea Legislativă- din America latină, blocheaza investiţiile
Frecvenţa mare a modificărilor legis-lative, lipsa de coerenţă a legislaţiei incidente în materiile fiscal, contencios, civil, penal, necorelarea prevederilor legale cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă vulnerabilităţile descoperite de Consiliul Superior al Magistraturii în activitatea instanţelor din ţara noastră. LINK
În America Latină datorită Socialismului cei săraci nu plătesc deoarece e nevoie de ei pentru masa de vot, cei bogaţi nu plătesc deoarece se înţeleg cu guvernanţii, plăteşte doar subţirea pătură de mijloc
Impozitele sunt plătite de clasa de mijloc din România ( ce reprezintă 1% -5% din populaţie), cei mai săraci nu plătesc pentru că sunt servicii sociale iar o mare parte de Multinaţionale (nu toate) nu plătesc nimic deoarece prin manevre fiscale au venit = sau chiar pierderi.
In America Latină este o stângă radicală si o dreaptă mediocră.
L a noi avem o stângă puternică şi o dreaptă submediocră care se comportă ca un partid socialist(uite unde e azi PNL-ul) - tot ce exista între aceste două Stângi (una mai la stânga ca cealaltă) decât multe feţe a aceluiaş SOCIALISM.
Marile teme care separau în trecut PNL și PSD par să nu mai existe în spațiul public. Politic sau economic, în teme de justiție sau politică externă, cele două partide propun abordări aproape similare. Simbioza este remarcată de analiști, care cred că liniile de demarcație între PNL și PSD devin difuze.
Cuvântul magic care pare că unește cele două partide este „banul”, accesul la resursele publice, spun analiștii consultați de Europa Liberă.
În America Latină toţi socialşistii au averi şi trăiesc în lux.
În România când te uiţi la averile foştilor demnitari te apucă groaza, guvernanţi, primari, etc...
Mai mulţi parlamentari PD-L şi-au dublat averile în 2009.
Semn că banii veniţi de la FMI au ajuns unde trebuie.
În Guatemala 2% din infracţiuni sunt soluţionate
Noi aici stăm mai bine cu 10,42% din dosare soluţionate
Ponderea dosarelor în care s-au dispus soluţii de trimitere în judecată, din totalul dosarelor soluţionate, este de 10,42%, indicator situat peste procentul cauzelor (indiferent de natura acestora) soluţionate prin trimiterea în judecată în perioada 2009 – 2011, astfel cum s-a reţinut în rapoartele de activitate ale Ministerului Public. LINK
Finanţarea catastrofală a justiţiei din Guatemala si aparat birocrati care cosumă 98% din taxele colectate
"Impreuna cu Bulgaria, Romania ocupa ultimele doua locuri in UE in privinta investitiei in functionarea sistemului judiciar".
Astfel, aflam ca in Romania, salariile acopera peste 85% din intreg bugetul, cheltuielile pentru investitii fiind de doar 4%, iar cele pentru functionarea propriu-zisa a celor 238 de instante judecatoresti, sub 10%. LINK
Comments