Analfabetismul reprezintă situația aceluia sau a acelora care nu știu să scrie și să citească[1]. În 2008 UNESCO arăta că, numărul de analfabeți din lume, a scăzut de la 871 milioane în perioada 1985-1994 la 774 milioane pentru perioada 2000-2006 (astfel că aproximativ o cincime din populația adultă a lumii nu știe să scrie și să citească)[2]. Analfabetismul nu este uniform la nivel mondial așa că 75% din cele 774 de milioane de adulți analfabeți în întreaga lume trăiesc în doar 15 țări, cum ar fi Bangladesh, Brazilia, China, India sau Nigeria. 64% dintre adulți, care nu pot citi și scrie erau femei în perioada 2000-2006.
Un studiu publicat în 2013 constata că România este țara cu cei mai mulți analfabeți din Europa. Șase la sută din populație nu știe carte, adică 150.000 de români trebuie să-și pună amprenta, pentru că nu pot să semneze. Cei mai mulți dintre copii abandonează școala din cauza sărăciei, dar și a lipsei de educație a părinților, care nu înțeleg importanța școlii. Cei mici sunt trimiși la muncă pentru a sprijini familia, sau pur și simplu nu au ce să îmbrace pentru a merge la școală.[3]
După un calcul al Băncii Mondiale, România pierde anual peste 900.000 de euro din cauza analfabetismului. Potrivit socotelilor făcute de UNICEF, în anul 2025, din aceeași cauză, România va pierde mai mult de 19 miliarde de euro pe an.[4]
https://ro.wikipedia.org/wiki/Analfabetism
Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.[1]
Persoanele cu probleme de analfabetism funcțional sunt persoane care au urmat școala și care fie au obținut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educație, fie au părăsit școala înainte de a obține o diplomă (abandon școlar), dar care, în ambele situații, nu dețin suficiente competențe de bază.[3]
Un raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învățământul din UE arăta că 40% dintre români aveau dificultăți atunci când scriu și citesc și aveau mari probleme atunci când vine vorba socotit. Conform în statisticilor europene, la acel moment, mai prost decât românii stăteau doar bulgarii, deoarece 41% dintre ei scriau și citeau cu dificultate. Raportul Comisiei Europene mai indica și faptul că rata abandonului școlar în România era în anul 2009 de 16,6%, față de media de 14,4% la nivelul Uniunii Europene.[4] Abandonul școlar în România este fenomen în creștere: aproximativ 400.000 de copii din clasele I-VIII abandonează anual școala.[5]
Un studiu mai recent, privind educația în statele membre, publicat de Comisia Europeană, arată că în România, în 2006 față de 2000, procentul de elevi în vârstă de 15 ani care sunt analfabeți funcțional a crescut de la 41,3% la 53,5%. Prin comparație, în Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc.[6] După Finlanda urmează Irlanda, cu 12,1% și Estonia, cu 13,6%.[7]
Procentul plasează România pe ultimul loc din țările europene la știința de carte.[8] Înaintea României se află Bulgaria, cu o proporție de 51,1% de tineri care nu înțeleg ceea ce citesc.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Analfabetism_func%C8%9Bional
Drumul greu al României către educație: de la analfabetizare la performanță
Privind retrospectiv, istoria alfabetizării din România poate fi împărțită grosso modo în mai multe etape din punct de vedere cronologic. Principatele Române nu au avut un sistem de educaţie până la jumătatea secolului al XIX-lea, motiv pentru care nu avem o statistică a gradului de alfabetizare în această perioadă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1899, doar 22% din populația României era alfabetizată. Procentajul va crește câțiva ani mai târziu în 1912 la 39,3%, un procentaj încă mic comparativ cu alte state europene. Astfel că în momentul de debut al Marelui Război, în armata română peste 65% dintre recruți erau analfabeți, în timp ce în armata germană doar unul din o mie de soldați era analfabet, adică 0,1%.
Totuși rata alfabetizării continuă să crească din cauza reformelor agrare de la sfârșitul Primului Război Mondial și a celor din perioada interbelică, iar în 1930 57% din populație știa să scrie și să citească. Totuși, comparativ cu vecinii noștri bulgari (60,3% în 1926) sau unguri (84,8% în 1920), românii erau în urmă. Mai mult, dacă adăugăm faptul că 85,1% din această „alfabetizare” se datora şcolilor primare (şi acestea neterminate într-o treime din cazuri), imaginea care rezultă nu este una măgulitoare.
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1948 rata alfabetizării crește la 77%, potrivit recensământului din acel an. Perioada regimului comunist nu ne oferă foarte multe informații veridice în acest sens, dar după căderea comunismului în urma recensământului din 2005, rata alfabetizării crescuse la 97,3%. În fine, potrivit statisticilor din 2011, alfabetizarea în România ajunsese la 98,64%, rata analfabetismului fiind de 1,36%, ceea ce reprezintă în cifre exacte aproximativ 245 000. Dintre aceștia cei mai mulți se aflau în mediul rural. La nivel de județe, cele mai mari rate ale analfabetismului se înregistrau în județele Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița, iar cei mai mulți alfabetizați erau în București, Brașov, Sibiu, Cluj și Argeș. Comparând cifrele din 2011 cu cele din 1948, se observă o reducere a ratei de analfabetism de mai bine de 17 ori în 6 decenii, de la 23% la 1,33%.
Câți analfabeți are România la sfârșitul anului 2018
România este ţara cu cea mai mare rată de analfabeţi funcţional din UE, care culmea, alocă mai mulţi bani pentru învăţământul superior decât pentru cel preuniversitar. Care este procentul de analfabeți funcționali.
Nivelul analfabetismul funcțional a ajuns la sfârșitul anului 2018 la 42% în România, potrivit specialiștilor, care au realizat proiectul prezidențial România Educată. Asta în timp ce rapoartele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică(OCDE), realizate după testele PISA 2015 arată alte procente față de cel promovat, de 42%.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică asigură singurele rapoarte internaționale, care scot la iveală analfabetismul funcțional. Acestea se realizează în urma testărilor făcute de către Program for International Student Assessment (PISA), conform Edupedu.
Testările au loc din trei în trei ani și vizează tinerii în vârstă de 15 ani din peste 70 de state. Aceștia analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional.
Studiul PISA, realizat de OECD în 2015, plasează România pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul doi (mai puţin de 407,47 puncte la test).
De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul doi (mai puţin de 420,7 puncte la test).
Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul doi.
Medie acestor procente, arată un procent de 39,033% analfabetism funcțional. Nicidecum 42%. Dacă vorbim doar despre cei care sunt în această situație la capitolul citire, atunci procentul este chiar cel din raport, 38,7%.
Rezultatele PISA 2015 au fost publicate pe 6 decembrie 2016. Între timp, în 2018 a avut loc o nouă testare PISA, la care a participat și România pe lângă alte 78 de state, ale cărei rezultate vor fi publicate pe 3 decembrie 2019.
Raportul celor de la România Educată arată că „42% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional! Nu pot folosi o hartă. Nu pot folosi informația citită într-un manual pentru a rezolva probleme apărute în viața de zi cu zi” și au făcut chiar și un poster cu aceste date. Și tot ei explică că acest lucru înseamnă că „deși pot citi, ei nu reușesc să folosească informația dobândită pentru a rezolva probleme de zi-cu-zi. De exemplu, nu pot înțelege instrucțiunile dintr-un manual sau nu pot alege ruta optimă de deplasare, folosind o hartă”.
https://playtech.ro/stiri/cati-analfabeti-are-romania-2018-3858