Codrul a asigurat atât românilor şi animalelor lui din oradă din cele mai vechi timpuri protecție şi adăpost în vremuri de restriște, în fața valurilor de cotropitori cât şi a rapacităţii stăpânirii. În afară de protecție, ca un părinte bun, i-a mai asigurat hrana, materiale de construcție şi lemne de foc pentru a-şi încălzi şi hrăni familia.
Pot afirma cu mâna pe inimă că fără pădure și munte noi ca și români nu am fi existat pe aceste meleaguri, cel puțin așa cum ne ştim noi astăzi. Românii din păcate i-au întors spatele codrului în mod frecvent, ori de câte ori păcatul avariției le-a întunecat mintea şi sufletula făcut să-şi rătăcească propriul bun simț în hăul nesfârşit al gheneei...
Există o relaţie puternică între om ca şi fiinţă şi pom în mod special şi mai puţin între codru şi societatea umană.
Un om și-un pom trecuți printr-o furtună Ce-au supraviețuit, pot să vă spună De ce–au ales în viață să se-ajute De ce au amintiri așa de multe. ................................. Așa au înțeles ei să se-ajute, Au fost tovarăși și-au trecut prin multe, Au învățat că-n viață treci cu bine Când este alături cel ce crede-n tine!
http://poetii-nostri.ro/un-om-si-un-pom-poezie-user-id-8344/
Poate de aceea administraţia care îşi arogă dreptul stăpânirii societăţii umane cu orice preţ tratează cu atâta ură pădurea şi copacii, copacul ca un suflet pereche al omului care trebuie distrus pentru a-i înfânge rezistenţa. O răzbunare etrenă împotriva rolului lui de protector care a împiedicat-o să-i acapareze agoniseala şi animalele ca şi dijmă, umilinţa suportată prin ascunderea haiducilor şi rebeelilor de pretutindeni, împiedicarea rolului de stăpânitor absolut.
Administraţia Turdeană nu face nici ea excepţie de regulă. În cele ce urmează am să vă prezint o evoluţie in imagini din care ve-ţi putea trage propriile concluzii.
Călătorim în anul de graţie 1905, se poate vedea Prefectura Turda ( actualmente Primărie) şi fosta biserică Luterană ( azi inlocuită de oroarea ¨bisercii comuniste¨ numită ironic casă de cultură). Se pot observa foarte mulţi copaci, unii cu grijă protejati de garduri, prin grija strămoşilor noştrii.
Ne apropiem de perioada interbelică, copacii încep să se rărească...
Astăzi prin sublimă şi mizeră grijă şi greţos avânt revoluţionar avem o primăie cu ceva copaci mutilaţi prin "toaletare ştiinţifică"
1918 cu copaci protejaţi
.....2016 fără copaci.... si ca să nu fiu acuzat că nu arăt întrega stradă
Strada Libertăţii 2012 cu superbii copaci decorativi
după mutilare copaci în 2019 ..
.. şi azi complet rezolvaţi..
şi apoi şi puţinul spaţiu verde
Ne place să ne lăudăm cu foarte multă verdeaţă ce asortează oraşul nostru, făcind poze din unghiuri care să ne ascundă ipocrizia.
un exemplu elocvetn al naturii distructive ne arată şi două vederi tipărite de administraţiile locale în ani diferiți
Versus
O mare diferenţă de vegetaţie, nu-i aşa?
În postarea viitoare voi vorbi despre mutilare copacilor aşa-numită "toletare-ştiinţifică" sau mai groznic denumită "toaletare-curativă"
Dacă credeți că în Cluj situația arată altfel vă înșelați:
poze preluate din LINK
Procesul de distrucție post decembrist 1990
Măcar au lăsat ceva copaci până în 2015
