Sub socialism, toate mijloacele de producție sunt proprietatea comunității.
Comunitatea este singura care poate dispune de ele și care determină utilizarea lor în producție.
Este de la sine înțeles că comunitatea va fi în măsură să își folosească puterile de dispunere numai prin înființarea unui organism special în acest scop.
Structura acestui corp și întrebarea cu privire la modul în care acesta va articula și va reprezenta voința comunitară este pentru noi de importanță subsidiară.
Se poate presupune că acest organism va depinde de alegerea personalului și, în cazurile în care puterea nu este conferită unei dictaturi, de votul majorității membrilor corporației.
De regulă un proprietarul bunurilor de producție, care a fabricat bunuri de consum și astfel devine proprietarul lor, are acum posibilitatea de a le consuma singur sau de a fi consumate de către alții.
Dar acolo unde comunitatea devine proprietarul bunurilor de consum pe care le-a dobândit în producție, el ca si proprietar individual nu va putea avea această alegere. Nu poate alege ce să consume el însuși; există o constrângere care nu a permite altora să facă acest lucru.
Cine trebuie să facă consumul și ce trebuie consumat de fiecare este esența problemei distribuției socialiste.
În concluzie în tipul de producție socialist nu ai posibilitatea tu ca și individ sau producător nu ai posibilitatea de a alege ce să produci și ce să consumi. Nu exiști ca și individ ci ești inclus într-o gloată.
https://mises.org/library/economic-calculation-socialist-commonwealth/html/c/9